Traditii de Paste

Sarbatorile de Paste inseamna respectarea traditiilor stravechi, care s-au pastrat de mii de ani. In acelasi timp, Invierea Domnului ofera fiecarui crestin prilejul de a se intoarce catre sine, de a dobandi pacea interioara si curatenia exterioara.

Obiceiurile pascale la romani sunt dintre cele mai diverse si difera in functie de regiunile tarii. Cu toate acestea, am incercat sa adunam pentru dvs. cateva dintre cele mai frumoase traditii, pentru a ne aminti de pe acum cat de important este sa fim aproape de partea spirituala din noi, dincolo de grijile zilnice.

De la curatirea casei, innoirea hainelor sau ciocnitul oualor, si pana la pregatirea mancarurilor traditionale, fiecare familie are o serie de ritualuri pe care le pastreaza cu sfintenie in perioada Pastelui.

Marea curatenie de primavara

In primul rand, in aceasta perioada, orice gospodina este in centrul atentiei. Ea stie tot ce trebuie facut si cum trebuie facut. Ea imparte sarcini membrilor familiei, iar “marea curatenie de primavara” este pe lista sa de prioritati. Totul trebuie sa fie perfect, iar casa trebuie sa straluceasca pentru oaspetii care vor fi asteptati pe parcursul celor 3 zile de sarbatoare.

Preparatele traditionale de Paşte

Preparatele de Paste nu trebuie sa lipseasca de pe nicio masa: ouale rosii, pasca, drobul de miel si cozonacul. Toate acestea se prepara in Joia Mare.

Pasca este cea mai importanta coptura a acestei sarbatori si de obicei are forma rotunda. Pentru aluat, traditia spune ca trebuie sa se foloseasca cea mai buna faina.

Ouale vopsite simbolizeaza sangele varsat de Iisus pe cruce pentru iertarea pacatelor intregii omeniri. Potrivit legendei, Fecioara Maria a adus un cos cu oua pentru a-i indupleca pe soldati si l-a lasat la picioarele lui Iisus, sub cruce. Sangele Domnului a inceput sa picure in cosul cu oua si de atunci s-a instituit aceasta traditie.

Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta ciocneste capul oului de capul oului tinut de partener, in timp ce rosteste „Hristos a inviat”. Celalalt raspunde cu binecunoscuta replica „Adevarat a inviat”.

Vinerea Mare

Vinerea Patimilor sau Vinerea Mare este ziua in care Iisus a fost rastignit. In aceasta zi se tine de post negru. Un detaliu foarte important este interzicerea de a prepara orice coptura. Cine coace savarseste un mare pacat si se spune ca nici macar pestii nu mananca coptura respectiva.

In Vinerea Mare, spre seara, se oficiaza denia Prohodului Domnului. Crestinii merg la biserica pentru a se ruga, se inconjoara de trei ori biserica alaturi de tot soborul si se “trece pe sub Sfantul Aer”. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub aer nu vor suferi de dureri de cap sau de mijloc tot anul, iar daca isi ating ochii de marginea epitafului, nu vor avea dureri de ochi.

Lumina Invierii

Lumina Invierii este un alt simbol sfant. Credinciosii obisnuiesc sa mearga la biserica in noaptea dintre sambata spre duminica pentru a participa la slujba de Inviere. La miezul noptii, preotul iese din altar cu lumanarea aprinsa iar crestinii se apropie cu lumanarile lor, pentru “a lua lumina”. Dupa ceremonie, ei duc lumina la casele lor si pastreaza lumanarile pe care le vor aprinde ulterior, in momentele de cumpana. Lumina invierii simbolizeaza triumful vietii asupra mortii, biruinta credintei crestine.